Ramona Strugariu

„Politica nu e deloc o lume simplă și eu cred că avem foarte multe femei care ar duce la capăt cu brio un mandat sau mai multe de reprezentare dacă li s-ar acorda această încredere că o pot face, dacă am avea liste care să reflecte această încredere și dacă ele, la rândul lor, ar fi mai ferme în respectul de sine și în propriile păreri despre capacitatea și reziliența lor în lumea politică.”

 

Ramona Strugariu este membru al Parlamentului European începând din 2019 și este afiliată Grupului Politic Renew. Este membra în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și în Comitetul pentru Control Bugetar dar și Vice Președintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova. 

 

Ce te face să spui #suntmândră că sunt româncă în România?

Începem cu un răspuns nu tocmai simplu. Admir profund puterea și răbdarea româncelor. Dar aș fi mult mai mândră dacă nu am avea, în sondaje, aproximativ 60% dintre respondenți care să afirme că violența domestică este justificată în anumite situații. E o oglindă a societății și este una dureroasă, nu e un motiv de mândrie. 

Sunt mândră de femeile formidabile pe care le descopăr cu un nou proiect, Romanian Women in Science, un proiect în care mi-am propus să dialoghez cu românce femei de știință contemporane cu noi, din cât mai multe domenii. Am constatat că noi, românii, în primul rând, nu prea le cunoaștem. Nici eu, la rândul meu, nu le știu foarte bine – le caut. Dar ele există, sunt multe, pasionate de munca lor, unele dintre ele mai cunoscute dincolo de granițe decât în țară și cred că e vremea să le descoperim.

Cum este în viziunea ta românca modernă?

Îți spun cum este, în viziunea mea, orice femeie a contemporaneității : liberă să facă alegeri profesionale și personale asumate – iar când spun liberă mă refer la libertatea economică, socială, la libertatea pe care ți-o asigură educația ; mă refer inclusiv la acel cadru legislativ adecvat, care să reflecte respectarea echilibrului de gen și a egalității de șanse. 

Așa ar trebui să arate lucrurile, dincolo de ambalaje sofisticate și declarații de intenție. O româncă modernă este o femeie care are încredere în sine și în faptul că omul de lângă ea și societatea în care trăiește îi înțeleg și îi respectă identitatea, opțiunile, cariera, felul în care se raportează la lume. Iar dacă nu se întâmplă așa, merge mai departe oricum.

Trei lucruri pentru care iubești România și pe care nu le găsești altundeva.

Lunca Prutului, Pietrele Doamnei, mirosul pământului din curtea bunicilor mei, primăvara.

Tenis. Handbal. Gimnastică. Foarte multe românce se bucură de succes în sportul de performanță. Luptă femeile mai mult pentru succes?

Aș îndrăzni să spun că sunt mai perseverente în a atinge succesul și mai echilibrate în a-l gestiona. Nu e o regulă absolută, vedem deopotrivă exemple de bărbați cu rezultate excepționale în sportul de performanță și cu o disciplină personală exemplară. Dar femeile pe care le dai exemplu muncesc foarte mult, dincolo de talent, iar munca asta vine la pachet cu o sobrietate a afirmării și cu o eleganță a felului în care își însușesc victorii și înfrângeri, deopotrivă. E mare lucru, din perspectivă umană, nu doar feminină, să poți așeza succesul într-o astfel de ecuație cu sinele.

Avem din ce in ce mai multe femei in funcții înalte. Cum vezi rolul femeii in politică?

Asumat. Așa cum trebuie să fie orice rol pe care îl iei în serios și pentu care ești dispus să faci sacrificii, să muncești ore lungi, să livrezi în mod constant și indiferent de condițiile mai mult sau mai puțin prielnice. Politica nu e deloc o lume simplă și eu cred că avem foarte multe femei care ar duce la capăt cu brio un mandat sau mai multe de reprezentare dacă li s-ar acorda această încredere că o pot face, dacă am avea liste care să reflecte această încredere și dacă ele, la rândul lor, ar fi mai ferme în respectul de sine și în propriile păreri despre capacitatea și reziliența lor în lumea politică. Știu femei care au renunțat din ezitări legate de propria persoană, fiindcă aveau un spirit autocritic foarte pronunțat, știu femei care au renunțat pentru că nu au putut găsi acasă și în jur sprijinul necesar pentru a putea continua. 

Cum spuneam, e o rețetă cu multe ingrediente, unele dintre ele greu de digerat. Relația cu familia, mediul de lucru confruntațional și intens, timpul efectiv de muncă, expandat la niște dimensiuni foarte complicate, expunerea publică, exigența reputațională, renunțarea la multe dintre bucuriile și hobbyurile unei vieți tihnite și echilibrate – toate sunt la pachet cu decizia de a face pasul spre politică. Dar odată asumată această decizie, ce văd la femeile din jurul meu, colegele mele care sunt deja implicate în acest parcurs, este că își exercită rolul și mandatul cu o forță impresionantă, dublată de echilibru și de perseverență. Deci, se poate. 

Când vom avea prima femeie președinte în România?

Cel mai devreme în 2029. 

Este #metoo o realitate necunoscută a României?

Nu știu. Nu am date care să mă determine să fac o astfel de afirmație. Dar o realitate cunoscută a României este că, la fiecare 30 de secunde, o româncă este bătută. Iar asta e o realitate care vorbește enorm de mult despre cum am eșuat în educație și în felul în care ne-am construit și consolidat valorile, ca societate. Nu, nu e primordial despre sărăcie. Poate fi și despre asta, dar nu e în primul rând despre asta. Faptul că în secolul 21 nu înțelegem că a-ți bate sau agresa în orice fel copiii sau partenerul este ilegal, imoral, inacceptabil într-o societate civilizată și incompatibil cu orice pretenții de evoluție ale rasei este dovada ignoranței – politice, sociale – în care ne zbatem de atâta vreme. Mă întorc mereu la vorbele acelui om, român crescut în Norvegia, intervievat în speța Bodnariu : noi din secolul 19 nu ne mai batem nici câinii. Da, umanitatea și civilizația sunt incompatibile cu violența brută. Așa trebuie să fie. Nu a preocupat, însă, pe nimeni, în peste 30 de ani liberi de comunism, să construiască un sistem de educație formală și non-formală care să reflecte această realitate. Lucru valabil și pentru egalitatea de gen, de șanse, educația sexuală și reproductivă etc. Statele care au astăzi un astfel de echilibru și o astfel de reprezentare au început să lucreze la asta cu politici active acum 40 – 50 de ani. Eu încă aștept să se întâmple și aici România educată.

Care sunt primele două lucruri legate de România pe care le-ai povesti unui străin?

Cele pe care le-am povestit mereu, încă de acum 24 de ani când am interacționat cu primele grupuri de străini veniți să ajute România : că e o țară excepțional de frumoasă și de un pitoresc aparte, pe care nu vor avea timp să vadă decât dacă se înarmează cu timp și răbdare, pentru că infrastructura e proastă și mai avem serios de lucru la mobilitatea, marketingul și investițiile reale care să ajute turismul, aici. Și că, odată investită această răbdare, precum și dorința de integrare în acele comunități pe care le vor cunoaște, cu bunele și relele lor, cu farmecul și bizareriile lor, le va fi greu să plece și își vor dori să se întoarcă. Așa s-a întâmplat, de altfel, aproape de fiecare dată. Există acest magnetism al României pe care și eu îl știu, foarte bine.

Spune-ne un hashtag care să descrie România!

#responsabilitate

Nu știu dacă e o descriere cuprinzătoare și universal valabilă, dar e ce simt că trebuie acum, ca să ne putem face din ce în ce mai bine. Valabil și pentru politicieni, și pentru cetățeni.  

Add comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *