Cristina Jurca

„Nicio performanță, mai ales sportivă, nu se poate separa de munca extrem de laborioasă, zi de zi, la limita rezistenței. Peste toate, trebuie un strop din acea decență, acel bun simț care te ajută să stai cu picioarele pe pământ, să nu crezi că dacă ai avut un succes, celelalte vor veni de la sine.”

De peste 10 ani, Cristina Jurca știe tot ce mișcă în sistemul medical fiind reporterul Pro Tv pe Sănătate. De data asta însă, aduce în prim-plan dragostea pentru România, mândria de a avea un președinte altfel (și care vine din orașul ei natal) și lucrurile mici care fac România mare.

Ce te face să spui #suntmândră că sunt româncă în România?

Un copil înfiat, smuls dintr-un centru de plasament, un act de caritate care arată că în primul rând nu am uitat să fim oameni… Un semn de toleranță la care nimeni nu se așteaptă. Sunt multe care mă fac să spun că #suntmândră că sunt româncă în România. Sunt multe care mă și supără, în fiecare zi, dar cum ar arăta România dacă toate problemele ar fi rezolvate?

Cum este în viziunea ta românca modernă?

Deschisă, tolerantă, cu valori bine așezate. Luptătoare, stând pe picioarele sale, atentă la detalii când e vorba de propria persoană și propriul aspect, dar foarte receptivă și la nevoile celor care sunt în jurul ei. Calculată în ceea ce privește risipa de energie, căutând să nu-și consume fără sens mintea, eforturile, capacitatea de acțiune ca să alerge pe piste false.

Trei lucruri pentru care iubești România și pe care nu le găsești altundeva.

Mama, căldura aceea pe care nu o găsești aproape nicăieri în lume, faptul că un popor declarat ortodox și român în proporție covârșitoare a predat o lecție deosebită de democrație lumii votând pentru funcția de președinte un cetățean de etnie germană, care nu e ortodox. Fără legătură cu politica sau simpatii ideologice, faptul că România a ales în fruntea sa pe un președinte cum e Klaus Iohannis, primarul orașului meu, Sibiu, arată ce fel de popor putem fi. Asta nu găsești peste tot în lume. Mă simt reprezentată, când îl văd vorbind relaxat în engleză sau germană, afișând atitudinea unui european egal cu ceilalți europeni, organizând summit-uri UE la noi, aici, în România, cum va fi cel de la Sibiu din 2019.

Tenis. Handbal. Gimnastică. Foarte multe românce se bucură de succes în sportul de performanță. Luptă femeile mai mult pentru succes?

Unii spun că da. Eu nu cred neapărat asta. Aș spune că munca le aduce pe toate acolo unde sunt, unde merită. Și da, poate e nevoie și de puțin noroc. Dar nicio performanță, mai ales sportivă, nu se poate separa de munca extrem de laborioasă, zi de zi, la limita rezistenței. Peste toate, trebuie un strop din acea decență, acel bun simț care te ajută să stai cu picioarele pe pământ, să nu crezi că dacă ai avut un succes celelalte vor veni de la sine. Pentru că nu e niciodată așa, iar sportivele care au performanțe în serie știu cel mai bine asta.

Avem din ce in ce mai multe femei in funcții înalte, inclusiv primul prim ministru femeie din istoria României. Cum vezi rolul femeii in politică?

E bine că există femei în funcții publice la nivel înalt. Rolul femeii în politică va crește și mai mult atunci când cele care ne vor conduce vor fi în primul rând profesioniste de necontestat în anumite domenii, cu performanțe indubitabile în CV și își vor folosi educația, experiența și calificările pentru a impune o direcție țării sau comunității pe care o reprezintă. Dar acesta este un subiect complet separat de discuție, care merită mai mult spațiu :).

Când vom avea prima femeie președinte în România?

Când vom fi pregătiți să avem. Deocamdată, așa cum pomeneam mai devreme, românii au demonstrat ca popor că sunt pregătiți să aleagă în funcția numărul 1 în stat un președinte de altă etnie, adept al altui cult religios decât cel majoritar. Acela a fost o frumoasă proiecție în viitor, un exemplu despre ceea ce putem fi. România poate mult mai mult în fiecare zi.

Este #metoo o realitate necunoscută a României?

Este posibil să fie. #metoo a ieșit la iveală în SUA și apoi alte state pentru că femeile care s-au considerat abuzate au avut curaj să vorbească. Mi-ar plăcea să știu că înainte de a le judeca pe cele care vorbesc astăzi despre abuzuri din trecut, acuzându-le că ar fi putut să țipe atunci, să se apere, să nu se complacă, suntem corecți și analizăm contextul în care au ales să tacă la un moment dat. Poate de frică, poate pentru că-și construiau o carieră, poate pentru că ar fi însemnat să dărâme tot ce clădiseră până atunci, poate pentru că erau șantajate. La celălalt capăt, nu cred că orice avans sau flirt înseamnă o agresiune. E important să vedem unde e echilibrul și să înțelegem că nu înseamnă nu indiferent că ești femeie sau bărbat, dar și că începuturile unei relații au farmecul lor, care țin de un tip de joc, de un dans erotic (metaforic vorbind), în care viitorii parteneri își fac curte și se cuceresc unul pe celălalt. În toate acestea, există un singur cuvânt, care spus pe un ton ferm, cu o privire care îngheață, te poate feri de multe și poate opri totul. E acest simplu nu.

Care sunt primele două lucruri legate de România pe care le-ai povesti unui străin?

I-aș vorbi despre festivalul George Enescu și despre această minune care se întâmplă în București o dată la doi ani, dar și despre festivalul Untold, dacă nu a auzit deja despre acest eveniment :). Mai în glumă, mai în serios, sunt multe de povestit unui străin, poate i-aș arăta cine este Brâncuși, cu cât se vând azi sculpturile lui… poate le-aș arăta de unde pleacă anumite colecții de haine de pe marile podiumuri, punându-i să vadă o ie românească.

Spune-ne un hashtag care să descrie România!

#Româniapoatemaimult

Confidence Is Not for Sale! xCj

 

Mândră că ești româncă? Ai o secțiune special dedicată, în care poți să ne spui de ce 🙂

rEvolutia este scrisa in ADN-ul femeilor care indraznesc!

Add comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *